PSP

Aici m-am nascut

Gara Platonesti

În secolul trecut, neavand încotro, am venit pe lume în Platoneşti, o fostă comună din judeţul Ialomiţa, azi comuna Săveni. Culmea ironiei este că nici nu-mi cunosc localitatea natală întrucît staţionarea a fost de scurtă durată. Cîteva luni. Tata, impegat de mişcare, CFR fiind, fusese detaşat pentru a opri şi a porni cîteva trenuri pe zi ce nu aveau de ales o altă variantă în drum spre Constanţa. Intre două dintre ele, ca durată de timp, bine înţeles, voi ce-aţi crezut ? am venit pe lume. Ei, şi uite aşa începe lungul şi intortocheatul drum al vieţii mele. Cu toate greutăţile vremurilor am absolvit înaltele şcoli ale vremii: grădiniţa cu orar normal, şcoala primară şi gimnaziul (cu program normal), liceul (cu program mai puţin normal) şi în fine, Facultatea de Matematică (cu program total a-normal). Pus la punct cu tabla înmulţirii am pornit la drum şi iată-mă-s aici. Mă odihnesc puţin şi plec mai departe...aşa că...va urma.

PRESEDINTE PRM-PAUL SNAIDER

Am fost presedintele Filialei PRM Neamt  o luna de zile. De ce ? Pai sa razgandit si Badea si Vadim si a avut loc rocada. Da. Dar asta a dus la izolarea mea. Apoi se stie ce a urmat; Badea l-a lucrat pe Vadim . Acum electoratul este dat in doua. Pacat . Eu l-am avertizat pe Vadim Tudor din 2004 ce il asteapta. Cu date concrete dar ...asta-i viata >

PRM la 15 ani !

RESTITUIRI: VLAD HOGEA, ”PRM – 15 ANI” (1991-2006)

După schimbarea de sistem din 1989, PRM a fost partidul care a dat semnalul renaşterii Neamului Românesc, într-o epocă în care valorile autentice erau călcate, sistematic, în picioare, de către forţele reacţionare. Mai întîi, în iunie 1990, din iniţiativa unui grup de intelectuali patrioţi, a apărut săptămînalul de atitudine naţională “România Mare”, avîndu-l ca director pe marele scriitor Eugen Barbu (membru corespondent al Academiei Române) şi ca redactor-şef şi proprietar al revistei pe poetul şi gazetarul de talent şi curaj Corneliu Vadim Tudor. Alături de aceştia se aflau, pe baricadele luptei pentru ţară şi adevăr, o serie de reprezentanţi ai Direcţiei Naţionale din cultura română: Mircea Muşat, Ion Lăncrănjan, Edgar Papu, Raoul Şorban, Mihai Ungheanu, Ileana şi Romulus Vulpescu. În scurt timp, revista a devenit un veritabil fenomen social, popularitatea ei atingînd cote de neimaginat, pînă atunci, în presa românească. În noiembrie 1990, dl. Corneliu Vadim Tudor era întîmpinat la Tîrgu Mureş, la marele miting al forţelor naţionale, ca un adevărat eliberator. În acele vremuri tulburi, cînd instituţiile fundamentale ale Statului Român (Armata, Biserica şi Şcoala) erau atacate sistematic, sute de mii de români, din toate colţurile ţării, simţeau că mesajul naţional şi justiţiar al revistei “România Mare” trebuia să capete consistenţă politică. Aşa s-a născut, în iunie 1991, Partidul România Mare, avîndu-l ca preşedinte pe dl. Corneliu Vadim Tudor şi ca prim-vicepreşedinte pe maestrul Eugen Barbu. În septembrie 1992, PRM intră, pe propriile picioare, în Parlamentul României (cu 6 senatori şi 16 deputaţi), iar în martie 1993 are loc primul Congres al partidului. La alegerile din 1996, PRM îşi îmbunătăţeşte scorul electoral, trimiţînd în Parlament 8 senatori şi 19 deputaţi. În noiembrie 1997 se desfăşoară Congresul al II-lea al PRM, la care participă şi oaspeţi de peste hotare (inclusiv preşedintele Frontului Naţional din Franţa, Jean-Marie Le Pen), membri ai corpului diplomatic, precum şi peste 180 de ziarişti români şi străini. În toamna anului 2000, Partidul România Mare repurtează un succes masiv la alegerile legislative şi prezidenţiale: cu 121 de parlamentari (37 de senatori şi 84 de deputaţi), devine a doua forţă politică a ţării, iar dl. Corneliu Vadim Tudor intră în finala prezidenţialelor, numai o fraudă electorală de proporţii blocînd alegerea sa. La iniţiativa liderului PRM, patriotul Ilie Ilaşcu (care era deţinut, încă din 1992, în temniţa de la Tiraspol) este ales senator pe listele partidului nostru şi membru al delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ca urmare a dobîndirii acestor înalte calităţi oficiale, Ilaşcu este eliberat de către autorităţile transnistrene, după 9 ani de detenţie. În noiembrie 2001 are loc cel de-al III-lea Congres al PRM, iar în toamna anului 2004 Partidul România Mare intră în Parlament, pentru a patra oară consecutiv. De data aceasta, sînt aleşi 21 de senatori şi 48 de deputaţi. Dl. Corneliu Vadim Tudor se clasează pe poziţia a treia în competiţia prezidenţială, dar apar numeroase probe privind fraudarea masivă a alegerilor în defavoarea PRM, al cărui procentaj real a fost mai mare decît cel anunţat oficial. În noiembrie 2005 se desfăşoară cel de-al IV-lea Congres al Partidului România Mare, dl. senator Corneliu Vadim Tudor fiind reales în funcţia de preşedinte, pe care o deţine de la înfiinţarea partidului, în iunie 1991. Numele liderului PRM este pe buzele tuturor celor nemulţumiţi de drumul greşit pe care e îndreptată România de către forţele interesate în declinul ei. Adversarii săi nu l-au iertat pentru că a demascat sistemul de jefuire a avuţiei naţionale. Adevărul preşedintelui Corneliu Vadim Tudor a devenit, în timp, adevărul a milioane de români. Om al performanţelor rarissime, liderul PRM reuşeşte să uimească şi să exceleze nu numai în viaţa politică, unde şi-a creat de mult un loc aparte, rezervat puţinilor bărbaţi de stat pe care ţara i-a avut şi-i are, ci şi în lumea academică, a realizărilor ştiinţifice riguroase. Lucrarea domniei-sale de Doctorat în Istorie (“Cartea de Aur” – „Făurirea României Mari în 300 de autografe celebre“) a primit calificativul „Summa Cum Laude“. De asemenea, trebuie să amintim succesul extraordinar pe care l-a avut “Expoziţia de Autografe Celebre – Colecţia Corneliu Vadim Tudor”. Turneul prin ţară, realizat în perioada februarie-octombrie 2003, a inclus 35 de localităţi importante (Capitala şi 34 de oraşe), atrăgînd peste 150.000 de vizitatori. Preşedintele PRM a fost mereu alături de poporul său – la bine, dar, mai ales, la greu. De un deceniu şi jumătate, Fundaţia “România Mare” derulează, fără întrerupere, Programul Umanitar “Cina Creştină”. De pe urma acestuia beneficiază, în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, cîteva mii de dezmoşteniţi ai tranziţiei, cărora schimbarea de sistem din 1989 le-a spulberat orice speranţă de a trăi mai bine. Trebuie să amintim şi că, în buna tradiţie a mecenatului, dl. Corneliu Vadim Tudor acordă, anual, Premiile Naţionale ale Fundaţiei “România Mare”, unor personalităţi culturale, ştiinţifice, politice, sportive, dar şi Premiile Muzicale “Eugen Barbu”, unor tinere talente care trebuie încurajate. Totodată, senatorul Vadim a făcut numeroase donaţii substanţiale pentru bisericile, mînăstirile şi instituţiile culturale de pe întreg cuprinsul ţării. Liderul PRM s-a implicat energic în ajutorarea celor rămaşi fără locuinţe în urma inundaţiilor din Banat şi Moldova, precum şi a revărsării Dunării, în judeţele din sudul ţării. Duminică, 24 iulie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor a însoţit un convoi de ajutoare umanitare pentru sinistraţii din comunele Tudor Vladimirescu (jud. Galaţi) şi Vadu Roşca (jud. Vrancea). Cu acest prilej, a fost donată suma de peste 1,5 miliarde de lei, reprezentînd salariile senatorilor şi deputaţilor PRM pe luna respectivă. De asemenea, numeroase familii au primit obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte, pături, bunuri de uz casnic, precum şi daruri pentru copii. Duminică, 28 august 2005, preşedintele Partidului România Mare a inaugurat casa (în valoare de peste 1 miliard de lei) pe care a dăruit-o bătrînei Călina Popa, în vîrstă de 75 de ani, o ţărancă sinistrată din Dobroteşti, jud. Teleorman. Tot atunci, dl. Corneliu Vadim Tudor a dăruit locuitorilor comunei amintite ajutoare în bani, alimente şi obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, în valoare de 350 de milioane de lei, dar şi icoane şi covoare persane la biserică, şcoală şi grădiniţă. Creştin autentic, Tribunul şi-a împărţit averea cu săracii, aducînd o rază de soare unor oameni necăjiţi, care îşi pierduseră orice speranţă. El le-a dăruit dezmoşteniţilor tranziţiei nu numai salariul de senator (pe care nu l-a ridicat niciodată, în 14 ani!), ci şi ceasul său de aur, precum şi o brăţară, tot de aur – amintire de familie. Preşedintele PRM nu este, însă, numai un lider politic marcant al ţării sale, iubit de milioane de români, care îl votează, în mod constant, ci şi un Om de Stat respectat peste hotare. Cărţile d-lui Corneliu Vadim Tudor se află în marile librării ale lumii. Liderul PRM a primit, pentru meritele sale, importante distincţii, din partea unor prestigioase foruri internaţionale, precum Academia Mondială de Medicină “Albert Schweitzer”, Institutul Biografic American şi Academia Papală, din Roma (al cărei membru este). La acestea se adaugă Ordinul „Steaua României”, în grad de Cavaler, cu care a fost decorat dl. Corneliu Vadim Tudor. În cei 15 ani de existenţă a PRM, preşedintele partidului a avut întîlniri cu o serie de personalităţi importante ale vieţii politice internaţionale: Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Comisiei Europene – Romano Prodi, comisarul european Gunter Verheugen, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei – Lordul Russell-Johnston, Regele Juan Carlos al Spaniei, senatorul american Bob Dole, precum şi cu preşedinţii Germaniei – Roman Herzog, Cehiei – Vaclav Havel, Egiptului – Hosni Mubarak şi Africii de Sud – Nelson Mandela. Activitatea externă a senatorului Corneliu Vadim Tudor a fost deosebit de rodnică pe parcursul anului 2005. Astfel, între 13 şi 16 aprilie, liderul PRM s-a aflat, în fruntea unei delegaţii senatoriale, în vizită oficială la Sankt Petersburg, unde, în calitate de vicepreşedinte al Senatului României, a rostit un amplu discurs la Conferinţa Internaţională Parlamentară consacrată jubileului a 60 de ani de la victoria coaliţiei antihitleriste în cel de-al doilea război mondial. Cu acest prilej, domnia-sa a prezentat salutul Senatului României către participanţii la această manifestare. Preşedintele PRM a avut dialoguri fructuoase cu domnii Christian Poncelet – preşedintele Senatului Franţei, Longin Pastuniak – preşedintele Seimului Poloniei, Colin Cameron – secretarul general al Uniunii Europei Occidentale, Gideon Sa’ar – preşedintele facţiunii Likud şi al coaliţiei de guvernămînt din Parlamentul israelian (Knesset) şi Vatanyar Yagya, vicepreşedinte al Adunării Legislative din Sankt Petersburg. Vineri, 27 mai 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor, vicepreşedintele Senatului României, l-a primit pe dl. Claudio Lembo, vice-guvernatorul Statului Sao Paolo, din Brazilia. La interval de cîteva zile, dl. Lembo i-a mulţumit, printr-o scrisoare oficială, liderului PRM, pentru “cuvintele excepţionale adresate Braziliei şi pentru cărţile deosebit de interesante” pe care le-a oferit vice-guvernatorului şi delegaţiei sale. În perioada 30-31 mai, dl. preşedinte Corneliu Vadim Tudor a efectuat o vizită oficială în Republica Muntenegru, unde s-a întîlnit cu preşedintele ţării gazdă, dl. Filip Vujanovici. De asemenea, liderul PRM a participat la Forumul Parlamentar Internaţional de la Cetinje, unde a prezentat Mesajul de Salut al Senatului României. Luni, 6 iunie 2005, preşedintele PRM a primit o scrisoare de la Secretariatul de Stat al Vaticanului, semnată de Cardinalul Leonardo Sandri, însoţită de fotografia, cu autograf, a Papei Benedict al XVI-lea. În text era inclusă şi binecuvîntarea Sanctităţii Sale pentru senatorul Vadim şi familia acestuia. Preşedintele PRM a primit un mesaj similar şi din partea monsegnorului Jean-Claude Périsset, Nunţiul Apostolic la Bucureşti. În perioada 1-3 septembrie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, vicepreşedinte al Senatului României, a efectuat o vizită oficială în Germania. Domnia-sa a reprezentat Senatul ţării noastre la cea de-a VII-a reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa. Pe parcursul prezenţei sale la prestigioasa manifestare, liderul PRM a avut convorbiri cu preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Camerelor Superioare din Franţa, Germania, Austria, Polonia, Elveţia, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania şi Federaţia Rusă. Senatorul Vadim s-a întîlnit, apoi, cu preşedintele Germaniei, Horst Köller, la reşedinţa acestuia din Berlin. Vineri, 14 octombrie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor a primit o delegaţie oficială chineză, condusă de domnul Liu Zhiming, vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea. În perioada 20 – 21 noiembrie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor a condus o delegaţie a Parlamentului României, care a participat la Sesiunea Extraordinară a Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene, desfăşurată în Capitala Marocului. Cu acest prilej, liderul PRM a avut convorbiri cu domnii Joseph Borell – preşedintele Parlamentului European, Federico Mayor – preşedintele Grupului de Lucru „Alianţa Civilizaţiilor“, din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, fost director general al UNESCO, Hans-Gert Pöttering – liderul Grupului PPE din Parlamentul European. Discursul fulminant rostit de liderul PRM a fost primit cu mult interes şi cu aplauze călduroase de către cei prezenţi. Miercuri, 23 noiembrie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor s-a întîlnit cu dl. René van der Linden, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu care a purtat un dialog despre închisorile CIA de pe teritoriul României. La discuţii au participat şi cîţiva membri ai PRM care sînt minoritari, de altă etnie şi chiar de altă rasă, pentru a se înţelege cît de necinstite sînt acuzaţiile de extremism şi de xenofobie care i se aduc formaţiunii noastre. De asemenea, vizita efectuată, în anul 2004, la Auschwitz, de domnul Corneliu Vadim Tudor, în fruntea unei delegaţii a Partidului România Mare (pentru a aduce un omagiu victimelor Holocaustului), precum şi ridicarea, la Cluj, tot din iniţiativa şi cu contribuţia domniei-sale, a unui monument închinat fostului preşedinte al SUA, Woodrow Wilson, iar la Braşov a unei statui în memoria fostului premier israelian Yitzak Rabin, au fost apreciate pozitiv de către comunitatea internaţională. PRM s-a integrat perfect în ceea ce înseamnă democraţia constituţională de tip occidental, cu toate rigorile acesteia. În domeniul parlamentar, timp de 4 legislaturi, senatorii şi deputaţii noştri au militat pentru drepturile românilor, pentru creşterea nivelului de trai şi luarea unor măsuri vizînd protecţia socială reală, pentru încurajarea economiei autohtone şi, nu în ultimul rînd, pentru acordarea unei şanse concrete tinerei generaţii. Am fost, sîntem şi vom fi împotriva Mafiei atotputernice care a parazitat şi cangrenizat organismul odinioară sănătos al României. În acest sens, la iniţiativa liderului PRM, dl. Corneliu Vadim Tudor, a fost întocmit Planul Arhitectonic al Puşcăriei Mafioţilor, o clădire de maximă siguranţă, cu 5 etaje şi 2000 de locuri, prevăzută şi cu o capelă pentru rugăciune şi spovedanie. În curînd, senatorul Vadim va pune piatra de temelie a acestui important edificiu, care este destinat doar mafioţilor, nu şi hoţilor mărunţi. Ne-am situat dintotdeauna în linia întîi a luptei comune pentru integrarea României în Consiliul Europei, în NATO, în Uniunea Europeană şi în toate celelalte structuri importante ale lumii civilizate. Considerăm că locul ţării noastre este în rîndul marilor state şi naţiuni ale Planetei şi că nici un efort nu este prea mare pentru atingerea acestui ideal. Bineînţeles, am perceput integrarea ca pe un proces natural, profund şi serios, nu ca pe o simplă formalitate şi, în acest sens, trebuie să precizăm că din mesajul nostru pro-european face parte şi nevoia de păstrare a identităţii şi a matricei spirituale a fiecărei comunităţi naţionale. Un rol important în propagarea mesajului PRM a revenit revistei “România Mare” şi ziarului “Tricolorul”, care sînt citite de milioane de români din ţară şi din străinătate, fie în forma tipărită, fie pe INTERNET. Au trecut 15 ani de la înfiinţarea PRM, de către un grup de corifei ai Doctrinei Naţionale. 15 ani de succese importante, 15 ani de greutăţi biruite, 15 ani de evoluţie. Acum, în 2006, Partidul România Mare este o forţă majoră pe scena politică naţională şi europeană. Liderul nostru este tratat cu respect şi consideraţie. Cel mai recent şi mai semnificativ exemplu este al ceremoniilor omagiale desfăşurate în ziua de 9 mai 2006, la care dl. dr. Corneliu Vadim Tudor, a participat, în dubla sa calitate (de vicepreşedinte al Senatului României şi de preşedinte al Partidului România Mare). Mai întîi, domnia-sa a luat parte la festivitatea care a avut loc la Mormîntul Eroului Necunoscut, din Parcul Carol, unde a depus coroane de flori, atît în numele Senatului României, cît şi în numele Partidului România Mare. După această festivitate, preşedintele PRM a participat la ceremonia organizată la Academia Militară, la Mormîntul Eroilor Patriei, unde s-a petrecut un moment deosebit. Tribunul, în calitatea sa de vicepreşedinte al Senatului României, a fost cel mai înalt reprezentant al autorităţilor Statului. Astfel, domnia-sa a fost întîmpinat de generalul de Corp de Armată Marin Dragnea, veteran de război, apoi a primit onorul Regimentului de Gardă şi, în acordurile Fanfarei, a salutat Drapelul Tricolor. Domnul dr. Corneliu Vadim Tudor a depus coroane cu panglică Tricoloră din partea Senatului României şi, de asemenea, din partea Partidului România Mare. Săptămînile care au precedat aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea Partidului România Mare au fost marcate, şi ele, de evenimente deosebite. Marţi, 23 mai 2006, vicepreşedintele Senatului României, dl. dr. Corneliu Vadim Tudor, a primit delegaţia Comisiei de Politică Externă a Parlamentului din Estonia, condusă de preşedintele Comisiei, deputatul Enn Eesmaa. Din delegaţie au mai făcut parte deputaţii Juhan Parts (fost prim-ministru al Estoniei) şi Serghei Ivanov, precum şi Birgit Keerd-Lippik, secretara delegaţiei. În numele Senatului României, dl. dr. Corneliu Vadim Tudor a mulţumit oaspeţilor pentru ratificarea, de către Parlamentul Estoniei, a Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. În cadrul convorbirilor au fost abordate probleme de interes comun ale României şi Estoniei, cum sînt, de pildă, necesitatea intensificării schimburilor comerciale între cele două ţări şi înfiinţarea unei ambasade a României la Tallin şi a unei ambasade a Estoniei la Bucureşti. În încheiere, senatorul Vadim le-a dăruit oaspeţilor Medalia Jubiliară ,,140 de ani de la înfiinţarea Senatului României”, precum şi obiecte artizanale şi albume cu frumuseţile ţării noastre. În cursul aceleiaşi zile, liderul PRM a primit şi o delegaţie parlamentară din Republica Moldova, condusă de Oleg Serebrian, deputat, preşedintele Partidului Social-Liberal. Din delegaţie au mai făcut parte Igor Klipii, deputat, Valeriu Streleţ, om de afaceri, şi Eugen Rusu, editor. Sîmbătă, 27 mai, preşedintele PRM a participat la festivităţile prilejuite de jubileul a 40 de ani de la întemeierea Municipiului Motru (din judeţul Gorj). La Mitingul Popular care s-a desfăşurat cu acest prilej, în piaţa centrală a oraşului, la care au participat peste 15.000 de oameni, din mai multe localităţi gorjene, senatorul Vadim a rostit un discurs, salutat cu aplauze şi urale de cei prezenţi. Vorbitorul şi-a lansat sloganul, pentru alegerile anticipate care vor avea loc: “PRM la guvernare / Mafia la închisoare!”. Duminică dimineaţa, dl. Corneliu Vadim Tudor şi fruntaşii Partidului România Mare au fost oaspeţii Mînăstirii Tismana, ctitorită la anul 1364 de Cuviosul Nicodim cel Sfinţit. Preşedintele PRM a făcut o donaţie de cărţi pentru biblioteca acestei mînăstiri de maici şi a semnat în Cartea de Onoare. Parlamentarii partidului au făcut o danie de 20 de milioane de lei pentru sfîntul lăcaş. Dl. dr. Corneliu Vadim Tudor, vicepreşedinte al Senatului României, a efectuat, în zilele de 31 mai şi 1 iunie, o vizită în judeţul Bistriţa-Năsăud. La sosire, oaspetele a avut o întrevedere cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Marinescu (PSD), şi cu prefectul judeţului, Ioan Szilagy (UDMR), cu care a discutat o serie de probleme specifice acestei zone a ţării. În cursul după-amiezii de miercuri, senatorul Vadim şi suita care l-a însoţit au vizitat vechea sinagogă a Municipiului Bistriţa, edificiu de Patrimoniu Naţional, clădit în anul 1856, gazdă fiind liderul comunităţii evreieşti din oraş, Fredi Deac. În seara aceleiaşi zile, a avut loc o întîlnire cu ţăranii din comuna Maieru, urmată de o vizită la Muzeul Liviu Rebreanu din localitate. Joi dimineaţă, dl. dr. Corneliu Vadim Tudor a participat la festivităţile prilejuite de Ziua Eroilor Patriei din Municipiul Năsăud. Aici el a depus o coroană de flori cu Tricolor la Monumentul Eroilor, a trecut în revistă garda de onoare şi a rostit un salut în numele Senatului României. În continuare, senatorul Vadim a dezvelit o statuie închinată marelui romancier Liviu Rebreanu, amplasată în centrul oraşului. Apoi, liderul PRM a primit, din partea primarului Municipiului Năsăud, ing. Dumitru Mureşan, Medalia Jubiliară a urbei şi a fost invitat să semneze în Cartea de Onoare a oraşului. Oaspetele a fost salutat de generalul Avram Cătănici, comandantul garnizoanei, de numeroase oficialităţi locale şi de o mare mulţime de oameni. Au participat mai mulţi oaspeţi din SUA, între care Jack Rodgers, viceprimarul oraşului Columbus, şi pastorul Constantin Ilioi, şeful comunităţii românilor din oraşul Phoenix, care i-a adus preşedintelui PRM un mesaj scris din partea doamnei Pamela Gorman, senatoare de Arizona. De asemenea, au fost de faţă numeroşi deputaţi, primari şi vicepreşedinţi ai Consiliilor Judeţene, membri ai PRM. În încheiere, liderul PRM a făcut un pelerinaj la Catedrala Sf. Nicolae şi a primit Diploma de Excelenţă a Festivalului de Ispas, Ediţia 2006. Într-o epocă a minciunii, a dezinformării, a diversiunilor menite să abată atenţia de la problemele grave ale ţării, Partidul România Mare şi preşedintele său, dl. senator Corneliu Vadim Tudor, păşesc mai departe, cu încredere deplină în români şi în destinul lor. Timp de 15 ani, PRM a luptat, cu stăruinţă şi curaj, pentru o cauză dreaptă. Nici un atac nu l-a intimidat şi nici o influenţă nu l-a abătut de la misiunea lui. PRM este singurul partid important care nu a fost la guvernare şi, tocmai de aceea, are dreptul moral de a-i judeca pe cei vinovaţi pentru dezastrul ţării. Idealurile noastre, ale celor peste 300.000 de membri ai Partidului România Mare şi ale milioanelor de simpatizanţi, sînt, de-acum, pe drumul înfăptuirii, iar evenimentele istorice ne dau, zilnic, dreptate. Triumful luptei noastre se apropie. Cu Dumnezeu înainte!
(Textul a constituit comentariul filmului documentar “PRM – 15 ANI”, realizat de Vlad Hogea şi Emanuel Sanie. Pelicula a fost vizionată sîmbătă, 17 iunie 2006, la Sala Palatului, din Capitală, de către cei peste 4.000 de participanţi la manifestările aniversare, fiind difuzată şi de postul OTV.)

Share this: